Blatul este recunoscut de sistem după tipul materialului, nu după grosimea plăcii. Înainte criteriul era chiar grosimea și, cât timp blaturile aveau 28 și 38 mm, se potrivea. Odată cu blaturile subțiri de 16, 18 și 20 mm potrivirea s-a încheiat: o astfel de placă era socotită PAL obișnuit.
Trei întrebări diferite, trei liste diferite
Apartenența la grupul blaturilor răspunde nu la o întrebare, ci la trei, iar răspunsurile nu coincid:
- Se debitează ca un blat — spălare proprie și debitare într-o singură direcție. Intră aici toate blaturile, inclusiv cele subțiri, plus mânerele îngropate și panourile de perete.
- Are postformare — muchia îndoită pe dedesubt. Mânerele îngropate și panourile de perete sunt excluse aici: postformare nu au, dar înainte era desenată pe desen și în 3D, deși în realitate nu există.
- După ce tarif se taie. Mânerele și panourile sunt excluse și aici: tăierea lor se socotește după grosime, ca înainte.
Listele se țin separat în mod intenționat. Două dintre ele coincid acum element cu element, dar răspund la întrebări diferite: de îndată ce apare un blat fără postformare sau un panou pe care cineva decide să îl taxeze la tariful de blat, ele se despart.
Ce înseamnă asta în practică
- Blaturile subțiri de 16, 18 și 20 mm se tratează ca cele groase: aceeași spălare, cant și servicii.
- Mânerele îngropate și panourile de perete se debitează după regulile blatului, dar fără postformare și fără tariful de tăiere al blatului.
- Serviciile de tăiere și de cantuire se calculează fără echivoc: materialul intră într-un singur grup, nu în două deodată.
Dacă un material se comportă altfel decât vă așteptați, uitați-vă în catalog la tipul lui, nu la grosime.