#351

Un șablon de prelucrare este o operație CNC gata făcută din biblioteca firmei, aplicată unei piese printr-o singură alegere: câmpurile operației se completează cu valori prestabilite. Biblioteca de șabloane este păstrată la producție și legată de sculele acesteia, așa că fiecare firmă are propriul set.

Unde se deschide

Fereastra de șabloane se deschide din fișa piesei la adăugarea unei operații CNC (elementul «Șablon»). Se deschide fereastra modală «Toate șabloanele» cu un arbore de categorii și carduri de șabloane.

Fereastra «Toate șabloanele»

În stânga este arborele de categorii, în centru cardurile categoriei alese. Până când nu este aleasă o categorie, se afișează indicația «Alegeți o categorie din lista din stânga». În antet se vede pentru ce piesă se aleg șabloanele: numărul, numele și dimensiunile. Există căutare după numele șablonului și vizualizarea desenului piesei. Pentru piesele din sticlă se deschide un arbore separat — în el rămân doar «Prelucrarea colțurilor», «Prelucrarea laturii» și «Prelucrări de suprafață» (găurirea, blaturile și falțul nu se oferă pentru sticlă).

Categoriile de șabloane

Arborele este format din șase secțiuni:

Cum se aplică

Alegeți o categorie, apoi un șablon din carduri — se deschide formularul șablonului cu câmpurile sale. Completați câmpurile și apăsați «Adaugă». Cum funcționează formularul — în articolul «Formularul șablonului: cum se completează».

De ce șabloane

Un șablon are dimensiuni prestabilite și o legătură cu sculele firmei, așa că aplicarea lui este mai rapidă și mai sigură decât introducerea manuală a operației: mai puține câmpuri și risc mai mic de eroare. Dacă nu există un șablon potrivit, operația poate fi construită manual în secțiunile corespunzătoare («Găurire», «Caneluri și șabloane de caneluri», «Frezare avansată»).

Dimensiunea minimă a piesei

Un șablon poate avea o dimensiune minimă a piesei. Ea se vede direct pe fișa din catalog — „Dim. min.: 300×100 mm” — încă înainte de a aplica șablonul.

  • Se compară dimensiunile de gabarit, nu cele de debitare. Care latură e care nu contează: dimensiunea mai mare se verifică față de pragul mai mare, cea mai mică față de cel mai mic.
  • O piesă cu cant are pragul ei separat — lângă cifre apare mențiunea „cu cant”. Piesa se consideră cantuită dacă are cant măcar pe o latură.
  • Pragurile le stabilește producția: o filială poate avea valorile ei, altfel se aplică cele comune ale șablonului.
  • Un șablon în care piesa nu intră este stins și nu poate fi ales, iar pe fișă scrie exact ce lipsește.
  • O piesă fără gabarite nu trece niciun șablon cu prag setat. Un șablon fără niciun prag lasă să treacă orice piesă — nu are ce limita.

Este același prag cu care se compară apoi verificarea proiectului. Înainte, limita apărea abia după aplicarea șablonului și nu se înțelegea de ce „nu merge”.